Asigurătorii RCA vor contribui cu 1% la Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii

În urma şedinţei Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) de la începutul lunii februarie 2013, a fost modificată cotei procentuale pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, de la 0% la 1%. Actul normativ care prevede această modificare este Ordinul preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 84 din 07.02.2013.

<< Art. 1. – Contribuţia asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, denumită asigurarea RCA, la Fondul de protecţie a victimelor străzii, aferentă anului 2013, este stabilită la cota procentuală de 1,0% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare.>>

Reamintim faptul că această contribuţie a asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, (denumită asigurarea RCA), la Fondul de protecţie a victimelor străzii, aferentă anului 2012, a fost stabilită la cota procentuală de 0% (zero) din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare (potrivit art. 1 din Ordinul CSA nr. 5/2012, publicat în M.Of., Partea I, nr. 203 din 27/03/2012). 

Anterior lunii martie 2012, încă din 2010, cota fusese stabilită la 0,3% din volumul primelor brute încasate pentru asigurarea RCA (în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui CSA nr. 22/2009 pentru punerea în aplicarea Normelor privind cota procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondulde protecţie a victimelor străzii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 23 decembrie 2009).
 

Fiducia şi locaţiunea trebuie înregistrate la Fisc

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din data de 9 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1985/2012 prin care au fost aprobate procedurile de înregistrare a contractelor de fiducie şi a celor de locaţiune, precum şi modelul şi conţinutul formularelor necesare acestor proceduri de înregistrare.

Astfel, este obligatorie procedura de înregistrare la organul fiscal competent a următoarelor contracte:

Ø      a tuturor contractelor de fiducie (potrivit art. 780 din Codul Civil); obligaţia îi incumbă fiduciarului, care va trebui să înregistreze fiducia în termen de 1 lună de la încheierea lor;

Reamintim că fiduciari pot fi numai: v     instituţiile de credit; v     societăţile de investiţii şi de administrare a investiţiilor; v     societăţile de servicii de investiţii financiare; v     societăţile de asigurare şi de reasigurare legal înfiinţate; v     notarii publici; v     avocaţii.

Ø      a contractelor de locaţiune încheiate de către persoanele fizice care au calitatea de locator şi obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal şi venituri din arendare au obligaţia înregistrării contractului între părţi potrivit art. 81 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la încheierea lor.

De asemenea, locatorii – alţii decât persoanele fizice – pot înregistra la organele fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală contractele de locaţiune pe care le încheie în calitate de locator, atât cu persoane fizice, cât şi cu persoane juridice.

Avantajul înregistrării la organele fiscale competente a contractelor de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată (ca şi cel al contractelor de locaţiune încheiate în formă autentică) constă în faptul că acestea constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

România a aderat la Forumul Global OECD privind Transparenţa şi Schimbul de informaţii

Joi, 14 februarie 2013, Ministerul Finanţelor Publice a dat publicităţii un comunicat de presă prin care a informat asupra aderării României, începând cu anul curent, la Forumul Global OECD privind Transparenţa şi Schimbul de informaţii. România este cel de-al 118 membru al acestui Forum.

Scopul Forumului Global privind Transparenţa şi Schimbul de Informaţii pe probleme fiscale este acela de a îmbunătăţi transparenţa fiscală şi de a asigura un schimb de informaţii eficient între statele membre ale acestui Forum. În calitate de membru al acestui organism România va participa la procesul de evaluare a legislaţiei naţionale privind schimbul de informaţii legat de aspecte fiscale.

Detalii legate de Forumul Global pentru Transparenţă şi Schimb de informaţii se găsesc la adresa: http://www.oecd.org/tax/transparency.

OUG nr. 77/2011 privind taxa clawback a fost declarată parţial neconstituţională

În şedinţa de marţea trecută, 5 februarie 2013, Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii este parţial neconstituţională, întrucât determină aplicarea unei duble impozitări pe medicamente.

Potrivit anunţului dat publicităţii de către CCR, în data de 7 februarie 2013, se reţin următoarele:

<< În urma deliberărilor, Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că  sintagma „care include şi taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art.3¹ alin.(5) al  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr.110/ 2011, este neconstituţională.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere un  principiu general valabil în materie fiscală, potrivit căruia impozitele şi taxele se aşază asupra materiei impozabile – venituri sau bunuri, nu şi asupra celorlalte impozite.

În speţă, taxa de clawback, astfel cum a fost reglementată prin art.3¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2011, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr.110/2011, urma a se calcula prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii „consumului de medicamente” suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor (deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor), potrivit art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2011, în valoarea vânzărilor fiind inclusă şi taxa pe valoarea adăugată, începând cu trimestrul I al anului 2012.

Este de reţinut şi faptul că în urma modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr.17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetar, legiuitorul a stabilit în mod explicit că formula de calcul nu include şi taxa pe valoarea adăugată, începând cu trimestrul IV al anului  2012,  revenind la soluţia legislativă anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr.110/ 2011.

Art.3¹ alin.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.110/2011: „(5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin.(1)-(3), se înţelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, care include şi taxa pe valoarea adăugată”. >>

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Firmele au obligaţia să-şi denumirea din “societate comercială” în “societate”, în termen de 2 ani de zile!

La sfârşitul anului trecut, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a dat publicităţii un anunţ pe propriul site (http://www.onrc.ro/), prin care a publicat lista societăţilor care au în denumire sintagma ”societate comercială”.

Începând cu data de 1 februarie 2013, aceste firme sunt obligate – în conformitate cu dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – să efectueze, în termen de doi ani, demersurile necesare înlocuirii acestei sintagme cu termenul "societate".

           << * Se recomandă înlocuirea sintagmei ”societate comercială” cu termenul ”societate” în actele constitutive ale celorlalte societăţi care au prevăzută această sintagmă numai în conţinutul actului constitutiv, nu şi în denumire, raportat la dispoziţiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora persoana juridică poartă denumirea stabilită, în condiţiile legii, prin actul de constituire sau prin statut.

* În ceea ce priveşte sucursalele societăţilor, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3) din Normele Metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2594/C./2008, modificările privind denumirea sucursalei se înregistrează la oficiul registrului comerţului de la sediul persoanei juridice care a înfiinţat sucursala, din oficiu, pe baza notificării şi a înscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronică de către ORCT la care s-a înmatriculat sucursala. >>

Reamintim textul art. 79 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă:

“Art. 79

În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, societăţile înregistrate în registrul comerţului care au în denumire sintagma "societate comercială" sunt obligate a efectua demersurile necesare înlocuirii acestei sintagme cu termenul "societate". Până la finalizarea acestor demersuri, societatea poate funcţiona cu denumirea înscrisă în registrul comerţului la data intrării în vigoare a prezentei legi. înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbării denumirii societăţii este scutită de taxa de înregistrare.”

Iniţial, modificările aduse Legii nr. 134/2010 urmau să producă efecte începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv data de 1 septembrie 2012. Însă, a fost adoptată ulterior OUG nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prin care a fost prorogat termenul de intrare în vigoare a Legii nr. 134/2010 până la 1 februarie 2013.

Lista pe judeţe, publicată de ONRC, o găsiţi AICI.

Tabloul Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România a fost publicat în Monitorul Oficial!

Consiliului director al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România a aprobat Tabloul Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România în anul 2013 prin Hotărârea nr. 13/2013, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 70 din data de 1 februarie 2013.

Redăm textul prezentei hotărâri, astfel cum a fost publicat în Monitorul Oficial menţionat mai sus:

<< În temeiul art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor şi al art. 11 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2012,

    Consiliul director al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1

    Se aprobă Tabloul Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România în anul 2013, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

-----
    *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. >>

Tabloul Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România cuprinde următoarele secţiuni de membri:

• Membrii titulari;
• Membrii acreditaţi;
• Membrii corporativi;
• Membrii inactivi.

Tabloul se va publica anual. De asemenea, poate fi accesat şi pe site-ul oficial al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (www.anevar.ro).

Ce este o evaluare?

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 628 din data de 2 septembrie 2011, prin evaluare se înţelege activitatea de estimare a valorii, materializată într-un înscris, denumit raport de evaluare, realizată în conformitate cu standardele specifice acestei activităţi şi cu deontologia profesională de un evaluator autorizat.

Cine sunt evaluatorii autorizaţi?

Evaluatorii autorizaţi sunt persoane abilitate să evalueze bunuri, care au dobândit această calitate şi care îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor O.G. nr. 24/2011, care sunt înscrise în Tabloul Uniunii şi dovedesc aceasta cu legitimaţia de membru sau autorizaţia valabilă la data evaluării. Tabloul Uniunii se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I (conform art. 12 din OG).

(3) Evaluatorii autorizaţi, membri ai Uniunii, în exercitarea independentă a profesiei, desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:

a) evaluări de bunuri imobile;

b) evaluări de întreprinderi;

c) evaluări de bunuri mobile;

d) evaluări de acțiuni și alte instrumente financiare;

e) evaluări de fond de comerţ şi alte active necorporale;

f) verificări de rapoarte de evaluare.

Evaluatorii autorizaţi, în exercitarea independentă a profesiei, trebuie să fie percepuţi a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor de obiectivitate şi integritate profesională.

Când a fost înfiinţată Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România?

Uniunea a fost înfiinţată în anul 2011, în baza Ordonanţei Guvernului României nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor. Uniunea este continuatoarea Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România – ANEVAR.

Este o organizaţie profesională de  utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizaţi care dobândesc această calitate, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 24/2011. 

Uniunea are drept scop organizarea, coordonarea şi autorizarea exercitării profesiei de evaluator autorizat în România, reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale ale membrilor săi, asigurarea exercitării independente a profesiei de evaluator autorizat cu respectarea deontologiei profesionale şi a unui înalt nivel de calificare profesională, precum şi promovarea standardelor, metodelor şi tehnicilor de evaluare în activitatea evaluatorilor autorizaţi. 

De la 1 februarie 2013, salariul minim este de 750 lei! Din iulie 2013 va creşte la 800 lei!

De la 1 februarie 2013, salariul minim pe economie va creşte de la 700 lei la 750 lei, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 52 din data de 23 ianuarie 2013.

Ultima modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a avut loc în ianuarie 2012 şi a fost de 700 lei lunar, reprezentând 4,13 lei/oră, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.225/2011 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 decembrie 2011.

Astfel, alin. (1) al art. 1 din noul act normativ prevede că: “(1) Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră”.

De asemenea, HG nr. 23/2013 aduce o noutate îmbucurătoare şi pentru a doua jumătate a anului curent, stabilind ca, de la data de 1 iulie 2013, salariul minim pe economie să crească la 800 lei!, potrivit dispoziţiilor alin. (2) al art. 1: “(2) Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră”.

Actul normativ interzice, în mod expres, încadrarea în muncă a personalului din sectorul bugetar pe un salariu de bază inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv sub 750 lei (iar de la 1 iulie, sub 800 lei).

Nerespectarea acestei reglementări constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei!

Competenţa constatării şi aplicării sancţiunii revine personalului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.