30 noiembrie – zi liberă!

De anul acesta, românii vor avea încă o zi liberă: 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei!

Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează prin Legea nr. 147/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din data de 24 iulie 2012.

Noua lege modifică art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011*, care prevede care sunt zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Astfel, potrivit art. 139 modificat, avem 12 zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează (din care câteva se suprapun cu ziua de duminică):

ü      1 şi 2 ianuarie;

ü      prima şi a doua zi de Paşti;

ü      1 mai;

ü      prima şi a doua zi de Rusalii;

ü      15 august – Adormirea Maicii Domnului;

ü      30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

ü      1 decembrie;

ü      25 – 26 decembrie – prima şi a doua zi de Crăciun;

De asemenea, există şi cele “două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora”, prevăzute de art. 139 din Codul Muncii*.

Excepţii

Există însă şi salariaţi care vor lucra chiar şi în aceste zile, pentru că nu toţi angajatorii sunt obligaţi să acorde zilele libere stabilite de stat. Astfel, Codul muncii prevede că zilele libere stabilite de stat:

• nu se acordă la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii;
• sau, pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, se stabilesc programe de lucru adecvate, astfel încât populaţia să dispună de asistenţă medicală şi de alimentele de strictă necesitate.

Compensaţii

Pentru angajaţii aflaţi în aceste categorii, Codul muncii prevede compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

Iar, pentru cazurile în care nu se acordă aceste zile libere, din motive justificate, astfel cum enunţă Codul Muncii, salariaţii trebuie să beneficieze de un “spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”.

Răspundere contravenţională

Legislaţia muncii este destul de strictă cu privire la nerespectarea acestei obligaţii a angajatorilor, încălcarea acesteia constituind o contravenţie, care se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei, conform art. 260 din Codul Muncii.

__________________________

* facem referire la Noul cod al Muncii, actualmente în vigoare

S-a prorogat termenul privind obligativitatea înregistrării şedinţelor de judecată până la 1 iulie 2013!

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din data de 7 iunie 2012 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Noul act normativ stabileşte prorogarea termenului de intrare în vigoare a dispoziţiilor referitoare la înregistrarea prin mijloace audio-video a şedinţelor de judecată:

< Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 iulie 2013.>

OUG nr. 23/2012 aduce şi o explicaţie cu privire la această prorogare:

< Ţinând cont de imposibilitatea finalizării procedurilor de achiziţionare a echipamentelor audiovideo necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea prin mijloace audiovideo a şedinţelor de judecată […] >

Ordonanţa aduce modificări şi Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la organizarea concursului pentru admiterea în magistratură.

După 2 ani, valoarea tichetelor de creşă creşte la 400 lei!

Săptămâna trecută, printr-un ordin al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a fost majorat cuantumul tichetelor de creşă cu 30 lei, de la 370 lei la 400 lei.

Ordinul MMFPS nr. 821/2012 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din data de 25 mai 2012.

Astfel, “pentru semestrul I al anului 2012, începând cu luna mai, valoarea sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă este de 400 lei.”

Valoarea acestor tichete nu a mai fost modificată din februarie 2010, când a fost stabilită la 370 lei, prin Ordinul MMFPS nr. 62/2010 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 25 ianuarie 2010).

________________

Notă:

Orice informaţie publicată pe acest site aparţine Avocatului Cristina Dumitraşcu şi poate fi preluată doar cu acordul scris al Avocatului. De asemenea, în condiţiile citării sursei avocatul-tau.blogspot.com este obligatorie şi hipertextizarea acesteia (link-uirea).

Valoarea nominală a tichetelor de masă rămâne la 9 lei!

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din data de 25 mai 2012 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr. 820/2012 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul I al anului 2012.

Potrivit noului act normativ, “pentru semestrul I al anului 2012, începând cu luna mai, valoarea nominală a unui tichet de masă este de 9 lei”.

Valoarea nominală a unui tichet de masă a rămas neschimbată din februarie 2011, când prin Ordinului MMFPS nr. 959/2011 (publicat în Monitorul Oficial nr. 111 din data de 11 februarie 2011), valoarea nominală a unui tichet de masă, începând cu luna martie 2011,  a fost majorată de la 8,72 lei la 9 lei.

_______________

Notă:

Orice informaţie publicată pe acest site aparţine Avocatului Cristina Dumitraşcu şi poate fi preluată doar cu acordul scris al Avocatului. De asemenea, în condiţiile citării sursei avocatul-tau.blogspot.com este obligatorie şi hipertextizarea acesteia (link-uirea).

În instanţă - primarul răspunde în calitate de reprezentant legal, nu în nume propriu

În Monitorul Oficial nr. 346 din data de 22 mai 2012 a fost publicată Legea nr. 74/2012 pentru completarea art. 21 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Legea 74/2012 stabileşte că primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean vor răspunde în cadrul judecăţii în calitate de reprezentanţi legali, nu în nume personal.

Astfel, la art. 21 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 se introduce un nou alineat, după cum urmează:

<< (2¹) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal. >>

 

Noile dispoziţii au intrat în vigoare de la data de 25 mai 2012.

A fost constituită Fundaţia “Institutul Român de Informaţii Juridice”

Săptămâna trecută, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Notarilor Publici din România, Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii au pus bazele Fundatţiei "Institutul Român de Informaţii Juridice".

Fundaţia îşi propune să susţină, să dezvolte şi să promoveze liberul acces la informaţia juridică publică.

Prezentăm mai jos, comunicatul de presă al CSM din data de 25 mai 2012:

<< Astăzi, 25 mai a.c., la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica, preşedintele CSM, domnul avocat Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, doamna judecător Ana Maria Garofil, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, domnul notar Viorel Mănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi domnul judecător Adrian Neacşu, membru CSM, în calitate de membrii fondatori, au semnat actele de constituire a Fundaţiei „Institutul Român de Informaţii Juridice”, continuatoarea instituţională a programului „Jurindex”, privind publicarea hotărârilor judecătoreşti.

Fundaţia îşi propune să susţină, să dezvolte şi să promoveze liberul acces la informaţia juridică publică.

Publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet constituie, la acest moment, o obligaţie asumată de Statul Român în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor înregistrate în domeniul reformei justiţiei, după aderarea României la Uniunea Europeană. >>

Sursa: http://www.csm1909.ro/

Codul de procedură penală modificat prin Legea nr. 28/2012!

La sfârşitul lunii trecute, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 martie 2012, a fost publicată Legea nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Mai exact, noul act normativ aduce modificări în conţinutul a două acte normative, şi anume:

Ø      OG nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;

Ø      Codului de procedură penală (în vigoare), asupra căruia ne vom opri atenţia în acest articol.

Un element de noutate constă în introducerea alineatului 1¹ la art. 166 din C.proc.pen., potrivit căruia în porocesul-verbal de sechestru se va menţiona şi faptul că “părţile au fost încunoştinţate că:

a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 168¹ alin. 1;

b) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământul proprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 168¹ alin. 2”.

Legea nr. 28/2012, prin noile articole 168¹ – 168⁴ introduse în Codul de procedură penală, stabileşte şi cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, valorificarea acestora, precum şi contestarea modului de valorificare a lor, după cum urmează:

“Art. 168¹.Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când NU EXISTĂ acordul proprietarului, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în mod excepţional, în următoarele situaţii:

a)      atunci când, în termen de 1 (un) an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu valoarea din momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Dispoziţiile art. 165 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi în acest caz;

b)      atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;

c)      atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere;

d)     atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: proprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate face potrivit alin. 2, autovehiculele ori mijloacele de transport asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate în următoarele situaţii:

a)      atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni;

b)      dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acestor bunuri a trecut o perioadă de 1 (un) an sau mai mare.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 1 şi 2 se consemnează pe numele învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 3 se consemnează pe numele făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, într-un cont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Art. 168². Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale

În cursul urmăririi penale, atunci când NU EXISTĂ acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, se fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, procurorul dispune prin ordonanţă asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 168¹ alin. 2. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate părţile, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot face plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă, în termen de 10 zile.

Termenul prevăzut la alin. 3 curge de la comunicare, în cazul părţilor şi al custodelui, sau de la data când au luat la cunoştinţă, în cazul altor persoane. Plângerea împotriva ordonanţei suspendă executarea. Judecarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea instanţei prin care s-a soluţionat contestaţia este definitivă.

Art. 168³. Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul judecăţii

În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se pune în discuţia părţilor, în şedinţă publică, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere faptul că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de acestea. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. 2, instanţa de judecată dispune prin încheiere. Încheierea instanţei este definitivă.

Art. 168⁴. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

Împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot formula, în cursul procesului penal, plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.

Plângerea prevăzută la alin. 1 se face în termen de 15 zile de la îndeplinirea actului contestat.

Instanţa soluţionează plângerea de urgenţă şi cu precădere, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.

După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, se poate face contestaţie potrivit legii civile.”

Legea picnicului/grătarelor a fost publicată în Monitorul Oficial!

Astăzi, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 27 martie 2012 a fost publicată Legea nr. 54/2012 privind desfăşurarea activităţilor de picnic. Astfel, “mult-aşteptata” şi “mult-dorita” lege va intra în vigoare la 3 zile de la data publicării, respectiv pe 30 martie 2012.

Reamintim că proiectul de lege a fost adoptat de Senat la data de 31 octombrie 2011, iar de către Camera Deputaţilor pe 21 februarie 2012, fiind ulterior promulgată de către preşedintele României, Traian Băsescu, la data de 16 martie 2012.

Noul act normativ a fost elaborat în scopul “prevenirii, reducerii şi eliminării impactului negativ asupra mediului, asupra stării de sănătate a populaţiei, generat de practicarea inadecvată a activităţilor de picnic”. După cum arată iniţiatorii în expunerea de motive, picnicul – “o activitate ce are deja tradiţie la români – poate şi trebuie să devină o experienţă civilizată, o activitate prin care fiecare dintre noi să dovedească responsabilitate faţă de natură”.

 

Ce spune legea?

În primul rând, Legea nr. 54/2012 aduce în discuţie sintagma de “activităţi de picnic”, pe care o defineşte ca fiind “orice activitate de recreere de afluenţă publică, desfăşurată în zone de afluenţă publică consacrate pe domeniul public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale de una sau mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente, precum şi, după caz, aprinderea sau nu a focului”.

Zonele de afluenţă publică consacrate sunt:

ü      zone în care publicul obişnuieşte să petreacă ocazional timpul liber;

ü      zone special amenajate pentru activităţile de picnic;

ü      zone indicate pentru pentru activităţile de picnic.

ATENŢIE!!

Desfăşurarea activităţilor de picnic în alte zone decât cele de mai sus este interzisă!!!, potrivit art. 4 din noua lege. Există însă şi o excepţie: activităţile de picnic pot fi desfăşurate şi în alte locuri, numai dacă ele vor fi desfăşurate în cadrul unor evenimente ocazionale organizate şi autorizate în condiţiile legii (bâlciuri, târguri, festivităţi etc.).

Obligaţiile cetăţenilor la picnic

Potrivit art. 7 din Legea nr. 54/2012, persoanele fizice care desfăşoară activitatea de picnic în spaţii permise au următoarele obligaţii:

a)     să nu distrugă, modifice sau să degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcţiile, împrejmuirile sau orice alte amenajări aflate în perimetrul zonelor permise;

b)      să arunce deşeurile doar în locurile speciale amenajate;

c)      să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător în acest sens;

d)      să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să îl supravegheze în permanenţă;

e)      să respecte orarul de desfăşurare a activităţii de picnic corespunzător zonei respective;

f)        să lase locul în care au desfăşurat activitatea de picnic curat şi nealterat;

g)      să parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop;

h)      să folosească pentru satisfacerea nevoilor fiziologice doar locurile special amenajate;

i)        să nu folosească produse de igienă personală la o distanţă mai mică de 30 m faţă de cursurile de apă;

j)        să nu spele obiectele care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei amenajate; împrăştierea pe sol a apei uzate rezultate în urma activităţii de picnic sau vărsarea ei în apele din vecinătatea zonei amenajate sunt interzise;

k)      să nu hrănească animalele sălbatice;

l)        să nu îndepărteze, să nu rănească ori să nu distrugă plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural şi/sau construit;

m)    să nu posteze semne sau mesaje;

n)      să păstreze liniştea şi să nu deranjeze comunităţile locale, viaţa sălbatică sau alţi vizitatori;

o)      să nu arunce ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate;

p)      să respecte ordinea publică şi bunele moravuri, conform legislaţiei în vigoare;

q)      să nu desfăşoare activităţi de picnic în afara zonelor permise.

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 5 al noii legi prevede numeroase obligaţii şi pentru administratorul zonelor special amenajate. Nerespectarea acestor obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă  de la 10.000 lei la 50.000 lei.

Şi în cazul persoanelor fizice, autorităţile competente pot aplica amenzi, în cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 7, după cum urmează:

• pentru art. 7 lit. a) – amendă de la 100 lei la 500 lei;
• pentru art. 7 lit. b) – amendă de la 200 lei la 2.000 lei;
• pentru art. 7 lit. c) – amendă de la 100 lei la 500 lei;
• pentru art. 7 lit. d) – amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
• pentru art. 7 lit. f), o) şi p) – amendă de la 300 lei la 3.000 lei;
• pentru art. 7 lit. e), g) – j) – amendă de la 100 lei la 200 lei;
• pentru art. 7 lit. k) – n) – amendă de la 200 lei la 400 lei;
• pentru art. 7 lit. q) – amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

Dispoziţiile referitoare la contravenţii ale art. 8 din lege se vor completa cu prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Costatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de mai sus se realizează de următoarele autorităţi competente:

ü      reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu;

ü      autoritătile administraţiei publice locale şî personalul împuternicit al acestora;

ü      ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române;

ü      ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române;

ü      agenţii Poliţiei locale.

În conformitate cu art. 8 alin. (3) din Legea nr. 54/2012, contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii, agentul constatator fiind obligat să menţioneze acest aspect în procesul verbal.

Şi acum ne încolţeşte, în gând, o întrebare pertinentă: cum poate fi aplicată această lege în condiţiile în care, iată, la data intrării ei în vigoare, nu vor exista aceste spaţii special amenajate unde să ne fie permisă desfăşurarea acestor activităţi de picnic? …

  

S-a modificat Codul Penal!!!!

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 20 martie 2012, a fost publicată Legea nr. 27/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României (republicat în 1997) şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (Noul Cod Penal).

Legea nr. 27/2012 a fost adoptată de Camera Deputaţilor la finalul lunii februarie 2012 şi promulgată ulterior de preşedintele Traian Băsescu pe data de 15 martie.

Până la adoptarea acestei noi legi, art. 121 din C.pen. în alin. 1 prevedea – ca regulă generală – faptul că “prescripţia înlătură răspunderea penală”, excepţie făcând numai infracţiunile contra păcii şi omenirii, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol.

Noul act normativ aduce ca noutate dispoziţii prin care dispune, în mod expres, că prescripţia nu înlătură:

• răspunderea penală în cazul:

ü      infracţiunilor contra păcii şi omenirii, indiferent de data la care acestea au fost comise;

ü      infracţiunilor prevăzute la art. 174 – 176 (infracţiunea de omor în toate formele sale);

ü      infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei;

• executarea pedepselor pricipale în cazul infracţiunilor de mai sus.

Totodată, noua lege stabileşte şi situaţia infracţiunilor prevăzute la art. 174 – 176 şi a infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a noilor dispoziţii, în sensul că şi pentru acestea vor deveni aplicabile noile prevederi. Astfel, concluzionând, şi pentru acestea prescripţia nu va înlătura nici răspunderea penală, nici executarea pedepselor principale.

Legea nr. 27/2012 aduce aceleaşi modificări şi pentru Noul Cod Penal, însă şi completări cu privire la imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război. Însă, potrivit actului normativ, aceste prevederi vor intra în vigoare odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009, respectiv Noul Cod Penal.

Contractele cu furnizorii de telefonie mobilă şi internet s-au modificat!

Din data de 25 februarie 2012, în scopul protecţiei consumatorilor, au devenit aplicablile noi dispoziţii legale cu privire la contractele încheiate de aceştia cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) din data de 23 februarie 2012.

Astfel, în conformitate cu noul cadru legal din domeniul telecom (OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice), contractele încheiate de consumatori cu operatorii de telefonie mobilă şi internet vor cuprinde modificări precum:

• durata maximă iniţială a contractelor încheiate cu utilizatorii finali persoane fizice nu mai poate depăşi 24 de luni. Furnizorii au obligaţia de a le oferi consumatorilor şi posibilitatea de a beneficia de servicii pentru o durată contractuală de cel mult 12 luni, astfel încât aceştia să poată alege oferta care se potriveşte cel mai bine nevoilor lor. Totodată, în cazul în care utilizatorii finali persoane juridice doresc să beneficieze de servicii de comunicaţii electronice în condiţiile oferite consumatorilor, furnizorii au obligaţia să dea curs solicitărilor acestora;

• operatorii au obligaţia să includă în contracte, printre altele:

ü      restricţiile pe care le impun în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului terminal;

ü      categoriile de măsuri pe care le pot lua în cazul apariţiei unor incidente sau ameninţări de securitate, precum şi

ü      informaţiile privind procedurile de gestionare a traficului în scopul de a evita congestionarea reţelei.

• contractele trebuie să conţină, ca şi până acum, “datele de identificare a furnizorului, serviciile oferite, calitatea asigurată, tarifele şi modul de aplicare a acestora, modalitatea de obţinere a informaţiilor la zi privind tarifele, termenul de conectare iniţială, tipurile de servicii de asistenţă tehnică oferite, durata contractului, condiţiile de reInnoire şi încetare a contractului, informaţii privind suspendarea serviciului, despăgubirile în cazul nerespectării clauzelor contractuale şi procedura de soluţionare a litigiilor”. Mai multe informaţii despre ce trebuie să conţină contractele încheiate cu utilizatorii finali sunt publicate pe pagina de internet a ANCOM, aici.

• de asemenea, contractele încheiate pentru furnizarea de servicii de acces la internet trebuie să conţină clauze referitoare la parametri de calitate precum:

ü      viteza nominală/maximă de transfer a datelor;

ü      viteza minim garantată, dacă este cazul;

ü      întârzierea şi variaţia întârzierii de transfer;

ü      rata pierderii de pachete;

ü      termenul de la care va începe furnizarea accesului la internet, exprimat în zile calendaristice, precum şi

ü      termenele de remediere a deranjamentelor şi de soluţionare a reclamaţiilor utilizatorilor, exprimate în ore. Furnizorii vor publica trimestrial pe paginile lor de internet valorile acestor parametri, prima raportare urmând să aibă loc la data de 25 aprilie 2012. Mai multe informaţii cu privire la parametrii de calitate aferenţi serviciului de acces la internet, aici.

Aceste modificări se aplică atât contractelor încheiate începând cu 25 februarie 2012, cât şi contractelor aflate în derulare, furnizorii având obligaţia de a le modifica, precum şi de a informa abonaţii despre acest lucru. “Având în vedere că aceste modificări sunt impuse de prevederile legale, iar nu o manifestare de voinţă a furnizorilor în sensul modificării unilaterale a clauzelor contractuale, utilizatorii aflaţi în perioada minimă contractuală nu vor putea invoca aceste modificări pentru a solicita rezilierea contractului fără plata penalităţilor agreate”. În acest sens, ANCOM poate sancţiona furnizorii de servicii de comunicaţii electronice pentru neincluderea în contracte a acestor clauze minime obligatorii şi poate soluţiona litigiile nerezolvate pe cale amiabilă dintre utilizatori şi furnizori pentru nerespectarea acestor clauze. Pentru soluţionarea acestor litigii, utilizatorii se pot adresa ANCOM.

Prin noul cadru legislativ, ANCOM a preluat atribuţiile de monitorizare şi control şi asupra contractelor încheiate la distanţă între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice şi utilizatori. Contractele la distanţă sunt acele contracte încheiate exclusiv printr-unul sau mai multe mijloace de comunicaţie la distanţă care nu necesită prezenţa fizică simultană a celor două părţi (de regulă, telefon sau e-mail). Mai multe informaţii privind încheierea sau denunţarea contractelor la distanţă pot fi accesate aici.

“De asemenea, ANCOM va putea lua măsuri specifice, acolo unde este cazul, pentru a asigura accesul şi posibilitatea utilizatorilor finali cu dizabilităţi de a beneficia de servicii de comunicaţii electronice adaptate nevoilor lor şi în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori finali”.

Certificatul pentru sediul social nu se mai obţine de la ANAF, ci de la ONRC

Certificatul de sediu social, necesar la înmatricularea unei societăţi, nu se mai obţine de la Administraţia Fiscală competentă, ci de la oficiilor registrului comerţului. El se eliberează numai în format electronic, la solicitarea oficiilor judeţene ale registrului comerţului. Actul normativ care prevede aceste modificări este Ordinul ANAF nr. 108/2012 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012.

Modificările au fost aduse pentru a veni în întâmpinarea contribuabililor, în vederea facilitării şi reducerii timpului necesar procedurii de înmatriculare a unei societăţi comerciale. Procedura a fost publicată, după ce ONRC anunţa prin comunicatul de presă din data de 6 februarie 2012, modificări substanţiale în ceea ce priveşte eliberarea şi înregistrarea certificatului pentru spaţiul cu destinaţia de sediu social, prin care durata de înfiinţare a unei firme va fi redusă la 3 zile.

 Astfel, se pune la dispoziţia contribuabililor un nou formular: “Cerere de înregistrare a documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social şi de eliberare a certificatului pentru spaţiul cu destinaţie de sediu social”, la se va ataşa timbrul fiscal corespunzător, în original.

Acest formular se va depune de către solicitant odată cu cererea de înmatriculare sau de schimbare a sediului social, alături de actele doveditoare ale dreptului de folosinţă a imobilului ce va avea destinaţia de sediu social.

Confom OPANAF nr. 108/2012, se păstrează noile termene de eliberare instituite de OPANAF nr. 78/2012 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2012), astfel că „Adeverinţa privind înregistrarea documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social” şi „Certificatul pentru spaţiul cu destinaţie de sediu social”, pentru cererile însoţite de documentaţia completă, primite de organul fiscal:

• în prima jumătate a programului de lucru, se transmit către ONRC în aceeaşi zi;
• primite în a doua jumătate a programului, se transmit în prima jumătate a programului de lucru din ziua imediat următoare.

Certificatul de sediu social se obţine în câteva ore

Termenul în care se poate obţine certificatul de sediu social, necesar la înmatricularea unei societăţi comerciale, a fost iarăşi redus de către autorităţi, de la 2 zile la mai puţin de 24 de ore.

Modificarea a fost introdusă prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 78/2012 pentru modificarea pct. 8 din anexa nr. 1 la OPANAF nr. 2112/2010 pentru aprobarea Procedurii de solicitare şi eliberare a certificatului pentru spaţiul cu destinaţie de sediu social şi de înregistrare a documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţia de sediu social, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din data de 30 ianuarie 2012.

Potrivit noilor reglementări, cererile de eliberare a certificatului pentru spaţiul cu destinaţie de sediu social şi de înregistrare a documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social vor fi soluţionate de către organul fiscal competent, după cum urmează:

ü      cererile depuse în prima jumătate a programului de lucru se soluţionează în aceeaşi zi;

ü      cererile depuse în a doua jumătate a programului de lucru se soluţionează în prima jumătate a programului de lucru din ziua imediat următoare”.

Până în luna februarie 2012, certificatul se obţinea în maxim 2 (două) zile lucrătoare, termen care a fost aprobat în noiembrie 2011 (prin OPANAF nr. 3374/2011, publicat în M.Of. nr. 779 din 3 noiembrie 2011). Anterior lunii noiembrie 2011, termenul fusese de 5 (cinci) zile lucrătoare, potrivit OPANAF nr.  2112/2010 (M.Of. 443 din 1 iulie 2010).

Art. 21 alin. 1 din Legea profesiei de avocat este neconstituţional!

În urmă cu câteva zile, Uniunea Naţională a Barourilor din România a dat publicităţii Decizia CCR nr. 1519 din data de 15 noiembrie 2011, definitivă şi general obligatorie, prin care Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. 1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

“Art. 21

(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.”

În perioada 26.01.2012 – 06.02.2012, activităţile ONRC vor fi suspendate !!!

De la data de 26 ianuarie 2012 şi până la data de 06 februarie 2012 – cu unele excepţii – activităţile ONRC vor fi suspendate, deoarece instituţia va implementa un nou sistem informatic.

Astfel, începând cu data de 06.02.2012 activitatea de înregistrare în registrul comerţului se va desfăşura pe noul sistem informatic integrat realizat în cadrul proiectului “Servicii on-line (de e-guvernare) oferite de ONRC pentru comunitatea de afaceri prin intermediul unui portal dedicat”, potrivit comunicatului* de pe site-ul Registrului Comerţului, http://www.onrc.ro/.

Vă prezint, pe scurt, pogramul ONRC (pentru mai multe detalii, accesaţi anunţul instituţiei*):

Ø      referitor la activitatea de primire şi înregistrare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului:

·        20.01.2012 – 25.01.2012 – activitatea de primire şi înregistrare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului se desfăşoară normal;

·        26.01.2012 – 03.02.2012 – SE SUSPENDĂ ACTIVITATEA DE LUCRU CU PUBLICUL, respectiv activitatea de primire la ghişeu şi prin SFEI (Sistem Formulare Electronice Inteligente), a cererilor de înregistrare în registrul comerţului (înmatriculări, menţiuni, radieri, depuneri şi/sau menţionări acte, etc.), mai puţin verificare disponibilitate şi/sau rezervare denumire firmă, emblemă, verificare unicitate sediu social, asociat unic care se suspendă în perioada 30.01.2012 – 03.02.2012, pentru buna desfăşurare a procesului de trecere pe noul sistem informatic.

În această perioadă NU se soluţionează nicio cerere de înregistrare în registrul comerţului. Cererile de înregistrare în registrul comerţului se vor primi în regim de corespondenţă (ex.: prin poştă), în registratura generală, urmând să fie înregistrate în registrul comerţului începând cu data de 06.02.2012, pe noul sistem informatic, eşalonat, funcţie de data primirii în registratura generală, dar nu mai târziu de data de 10.02.2012.

Ø      referitor la serviciul RECOM on-line:

·        03.02.2012 – 07.02.2012 – acesta va fi suspendat, urmând să funcţioneze numai partea de informaţii gratuite, în măsura în care acest fapt este posibil;

·        30.01.2012 – 07.02.2012 – se suspendă crearea de noi conturi RECOM pentru contractele în derulare, dar şi încheierea de noi contracte RECOM.

Ø      referitor la furnizarea de informaţii din registrul comerţului:

·        20.01.2012 – 03.02.2012, activitatea de furnizare informaţii din registrul comerţului (informaţii punctuale, informaţii statistice, certificate constatatoare) şi de eliberare copii certificate se va derula normal, începând cu data de 30.01.2012 urmând a se preciza faptul că datele furnizate sunt cele înregistrate în registrul comerţului la data de 27.01.2012.

Începând cu data de 06.02.2012, activitatea de primire a cererilor de înregistrare la oficiului registrului comerţului se va desfăşura normal.

_____________________________________

* În cazul în care nu reuşiţi să accesaţi site-ul ONRC, comunicatul de presă îl găsiţi şi pe site-ul Ministerului Justiţiei, iar anunţul ce cuprinde graficul activităţilor ONRC pe site-ul Baroului Bucureşti, căruia i-a fost comunicat.